Dragostea e omeneasca
misterioasa exaltare trupeasca
rasplatind cu implinire sufleteasca
patria mea originara pentru o viata plenara.
Dragostea e putere
pasiuni opuse, placere si durere,
inflexibila si exclusivista,
biologica sau psihologica
Cu o gratie divina
transforma femeia in supusa,doamna si stapana,
domina si serveste imprevizibila,
uneste in infern sau inobileaza.
Dragostea e uitare de sine
timp si non timp,afirmatie si negatie,
posesie si daruire,libertate,
lupta intre dorinta si obstacole.
Dragostea e arta fara timp
desenand cuvintele pe trup,
amestecand cerul cu pamantul
sculptand intr-o prezenta prezentul.
Dragostea e dorinta de procreare
setea de nemurire
norocul si nenorocirea cea mai mare
de la exaltare la disperare.
Dragostea incepe si sfarseste in mine insumi
nesalvandu-ma de boli si nenorociri
licoare de sentimente si resentimente
pariu smintit pe libertate.
Dragostea e un talisman
o frumoasa floare de sange
aici este acolo, acum este mereu,
foc lacom si viu pe trup,instantaneu.
Dragostea e imbratisare carnala
moartea fiind mama universala
tarana indragostita
de Eros in lumina.
Pentru dragoste nu s-au scris legi
trupul gandeste,sufletul devine palpabil,
fara ratiune urcusul e cadere,
si daca dragostea ar fi infern
m-as inarma cu propria goliciune
cautand fructul dragostei,inima.
V.P. 5.12.2014
Bucuresti
,,Tainele dragostei cresc in suflet totusi trupul
este cartea ei,,
vineri, 5 decembrie 2014
Am ajuns la granita unde gandul si viata se contopesc,eu si cuvintele, a crede si a vedea,
In nopti devastate de insomnie cand timpul si eu suntem ca doua vase comunicante,am scris
o carte, ce nu se va scrie niciodata,o carte despre timpul dragostei.
Atingand impalpabilul si ascultand valurile tacerii simturile mi-au devenit slujitori ai
imaginatiei mele facandu-mi sufletul nemuritor solitar si libertin totodata ,prizonier intr-un
trup muritor.Am trait fericirea solara pentru o eternitate implinind dorinta de reintregire.
Timpul dragostei nu are masura,lumina zorilor fiind mereu urmata de cea a asfintitului cand ma
intorc in mine, cautandu-ma pe mine,viitorul ramanand impenetrabil.
V.P. 5 Dec 2014
In nopti devastate de insomnie cand timpul si eu suntem ca doua vase comunicante,am scris
o carte, ce nu se va scrie niciodata,o carte despre timpul dragostei.
Atingand impalpabilul si ascultand valurile tacerii simturile mi-au devenit slujitori ai
imaginatiei mele facandu-mi sufletul nemuritor solitar si libertin totodata ,prizonier intr-un
trup muritor.Am trait fericirea solara pentru o eternitate implinind dorinta de reintregire.
Timpul dragostei nu are masura,lumina zorilor fiind mereu urmata de cea a asfintitului cand ma
intorc in mine, cautandu-ma pe mine,viitorul ramanand impenetrabil.
V.P. 5 Dec 2014
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
.jpg)
