Iubirea inamicul iluziei

Fiecare treapta spre fericire imbracata in iluzii
e cantec de lebada cand pasesti peste ea,
fericirea neputand sa inteleaga rugina toamnei,
din frunze moarte impletindu-si cununa ea.

Cand orizontul alearga sa-ntampine gandul,
pe-obrazul timpului etern scriind legamantul,
vraja ce cuprinde in palme pamantul,
inalta altare iubirii strigandu-si juramantul.

Tanjind fara vina dupa absolutul iubirii,
spaland cu vise treptele implinirii,
repet la nesfarsit aria fericirii
fara sa-i stiu cu adevarat acordurile nemuririi.

In ochii adanci ai sufletului caut infinitul,
ce nu imparte si desparte niciodata,
ancorandu-mi teama de a ma impaca cu gandul,
ca limita fericirii e in infinitul meu.

V.P.

Cautand infinitul

Linistea amurgului aminteste de zbuciumul zilei
veselia rasaritului pierzandu-se in tacerea apusului
in cutia  viselor singuratatea e o iluzie
focul sperantei incalzind cuvintele troienite

Rodul ochilor istoviti de tacere ploua peste suflet,
agonia pustiului din trup insotind lacrima in duet.
cuvintele-si cauta infinitul in vaile cerului,
risipindu-ti clipele pe cararea destinului.

Viata se fardeaza aratand frumuseti divine,
existenta hranindu-se cu propriul hazard,
fructul amintirii ascunde adevarul in sine,
samburele durerii incoltind ca un bastard.

Fericirea semneaza in albumul suferintei,
lasand pescarusul amagirii sa zboare in desertaciune,
frumusetea se reduce la gandul regasirii,
scopul fiind unul singur,mirajul iubirii.

 V.P.